Fortăreaţa Kaleto din Belogradchik este una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice din zonă. Suprafaţa totală pe care se întinde această fortificație este de peste 10.000 metri pătrați. Prima construcție militară de aici a aparținut romanilor, care în secolele I – III au folosit cetatea pentru a păzi drumurile strategice din zonă. Inginerii romani au folosit cu mare pricepere rocile din jur și configurația locului pentru a asigura apărarea întregii zone. Partea cea mai înaltă a fortăreţei este cunoscută sub denumită de Citadela, iar aicii se găsesc urme ale unor ziduri de apărare și clădiri militare care datează atât din perioada Imperiului Roman, cât și din cea a Evului Mediu. Această cetate fost una dintre ultimele fortărețe care au căzut sub ocupația otomană, la sfârșitul secolul al XIV-lea. După cucerire, turcii au plasat aici o garnizoană numeroasă, ce a jucat un rol important în apărarea părții vestice a țării și a înăbușit revoltele periodice ale bulgarilor. În perioada cuprinsă între anii 1805 -1837, fortăreața a fost extinsă și reconstruită de regimul otoman, cu ajutorul inginerilor francezi și italieni, pentru a permite folosirea armelor de foc. Fortăreaţa are două porţi, denumite Vidin şi Niş. Pe alocuri, zidurile au o grosime la bază de circa 2,5 metri și între 3 și 15 metri înălţime. De-a lungul zidurilor există peste 400 de deschideri prin care se putea trage cu puștile sau cu artileria. În mod obișnuit garnizoana de aici număra circa 1.000 de soldați, dar pe timp de război numărul apărătorilor putea să ajungă la 3.000 de oameni. Fortăreaţa de la Belogradchik este una dintre cele mai bine păstrate cetăți, fiind declarată monument cultural de importanță națională în anul 1985.
Descarcă PDF