Această mănăstire se află aproape de orașul Ruse, în stâncile pitorești dîn jurul râului Rusenski Lom și este singura mănăstire rupestră în funcțiune. Este un monument  al arhitecturii, culturii și pelerinajului din secolul al XIII-lea. Mănăstirea face parte din lanțul de mănăstriri rupestre aflate de-a lungul râului Rusenski Lom. În timpul celui de-al Doilea Țarat Bulgar, o mulțime de călugări, inspirați de credința în Dumnezeu și de dorința de a duce o viață cinstită și modestă, se refugiază și viețuiesc în mai multe mănăstriri rupestre. În secolul al XIV-lea, mănăstirea se află sub autoritatea voevodului Basarab I al Țării Românești, înrudit cu dinastia bulgară prin fiica sa Teodora, prima soție a țarului Ivan Asan (1331-1371). Potrivit legendelor, Basarab I a înființat această mănăstrire, făcându-i numeroase danii. Mănăstirea poartă numele lui Dimitrie Basarabov, numit și Sf. Dimitrie cel Nou. Acesta a fost o personalitate istorică care s-a născut și a trăit în satul Basarabovo. În aproprierea satului a descoperit această mănăstrire rupestră, unde a dus o viață de sihastru. Când și-a simțit sfârșitul aproape, s-a așezat pe malul râului Lom între două lespezi, creându-și propriul sicriu. Când l-au scos din ape, trupul lui era neatins și a fost înmormântat în biserica din sat, ridicată în locul casei natale, iar mai târziu rămășițele sale au fost mutate în această mănăstire. După primul război ruso-turc din 1774, moaștele Sf. Dimitrie Basarbov au fost mutate la București, al cărui ocrotitor este astăzi, prăznuit la 26 octombrie. Construcția este săpată în adâncimea stâncii, la intrare având o nișă în care a trăit Sf. Dimitrie Basarbov. Mănăstirea este renovată recent, având montate balustrade și trepte de acces, iar picturile murale au fost refăcute. În 2005, Patriarhia Română a donat o părticică din moaștele sfântului către mănăstire.