A fost zidită, potrivit unei vechi tradiţii, de Sfântul Nicodim de la Tismana. Cu ocazia săpăturilor arheologice făcute aici în anul 1936, profesorul Al. Bărcăcilă, directorul Liceului „Traian” din Turnu-Severin, a scos la iveală ruinele a două biserici: una veche, mai mare, și alta mai nouă, cu ziduri mai subţiri. Despre prima biserică se crede că a fost ctitorită chiar de Sfântul Nicodim. Despre cea de-a doua biserică se crede că a fost ctitorită de un boier pe nume Hamza. Într-un hrisov din 10 aprilie 1493, adresat stareţului mănăstirii Tismana, domnitorul Vlad Călugărul aminteşte de mănăstirea Coşuşte şi de egumenul ei. În 1719, printre mănăstirile din Oltenia figura, în rândul „capelelor”, şi mănăstirea Crivelnicul. În prima jumătate a sec. al XVIII-lea, un căpitan austriac, Friedrich Schwartz, menţiona în hărţile sale şi o mănăstire situată pe malul stâng al râului Coşuştea, între apele Sinteasca şi Lăpuşnic, între satele Dâlbociţa şi Racoviţa. În secolele al XIV-lea și al XV-lea, pe raza actualei comune Ilovăţ exista un aşezământ monahal, care s-a ruinat în secolul al XVIII-lea. Aşezământul a fost reînfiinţat ca mănăstire de călugări în mai 2005.