Mănăstirea este situată la 7 km de Veliko Târnovo, pe malul stâng al râului Iantra, aproape de localitatea Samovodene, fiind  la început un metoc al mănăstiri Vatodedia din Sveta Gora. Aceasta este cea mai mare mănăstire din regiune, fiind înființată de țarul Ivan Șișman și mama acestuia, Teodora-Sara, în secolul al XIV-lea. În izvoarele istorice se poate întâlni și ca mănăstirea lui Șișman sau a lui Sara. Este a patra ca mărime din țară. După căderea orașului Târnovo sub dominație otomană, în anul 1393, mănăstirea a fost imediat incendiată. A fost reconstruită de monahul Zotih în 1825, sub o formă rectangulară. Biserica  mănăstirii a fost construită de Dimitar Sofianliata în 1834, iar după moartea acestuia lucrările au fost reluate de Kolio Ficeto și Ivan Barnata, în anul 1837. Are trei abside, formă de cruce și o cupolă. Kolio Ficeto ridică clopotnița cu ceas, iar mai târziu, în 1863, este construită biserica mică peste vechea capelă. Pictura interioară și exterioară a fost realizată de un alt mare meșter, Zaharii Zograf din Școala de la Samokov, în 1851. Extrem de interesant și valoros este calendarul zugrăvit cu Roata vieții. În mănăstire este amenajată o expoziție cu manuscrise și cărți extrem de valoroase.